Astăzi, așa cum am promis, un interviu cu Dragoș Pătraru. Antrenorul. Jucătorul. OMUL!
Vă mulţumesc pentru timpul acordat!
Asa, zi repede ca sunt implicat in foarte multe proiecte. Sper că vrei să rămâi titular, nu?
Ce v-a satisfăcut la înfrângerea din debut şi ce nu v-a plăcut la victoria de duminică?
Nu-mi place sa ma gandesc la infrangeri, dar mi-a placut in primul meci ca echipa nu se descurca deloc fara mine in teren. La victoria de duminica nu mi-a placut ca a trebuit, la 0-0, sa intru precum Anghel Iordanescu la Steaua, in finala de la Sevilla. Medicul mi-a interzis sa urc scari, iar eu joc fotbal. Am platit pentru asta azi-noapte, cand m-am sculat plangand de durere. Am decis sa ma operez, poate prind finalul sezonului apt de joc. Nu mi-a placut ca Nastase rupe asezarea in teren desi e capitanul echipei si ca Pusi nu poate sa joace atacant, asa cum ma asteptam, ci mijlocas. M-a nemultumit si lipsa de viteza la constructie. Baicu are nevoie de patru atingeri sa isi potriveasca mingea, Petrica greseste pasa daca da din prima, iar lui Soldatu trebuie sa ii dam o minge doar pentru el. Sa nu mai zic de Nastase, care atinge mingea de cel putin zece ori inainte sa paseze, îi trebuie un puc si o crosă, nu minge.
Dacă nu aveaţi inspiraţia să-l băgaţi pe Pătraru după pauză, câte ocazii clare credeţi că ar mai fi irosit Puşi până la final?
Ah, da, Pătraru, ce jucător! Cred ca până la urma am fi înscris, dar am fi avut mari emoții. Problema noastră nu e ca nu are cine sa tragă la poartă, ci ca nu pune nimeni presiune pe portarul advers. Primul gol a venit după ce portarul a respins, iar eu am reluat în poartă, al doilea pentru că, presat (tot de mine, logic) portarul lor a atins mingea cu mâna în afara careului. Mai am o zi sa gasesc un atacant de careu, pentru ca ne trebuie.
S-a simţit absenţa lui Dragonu. Cu excepția lui Baicu, n-a mai reuşit nimeni duminică o preluare cu burta...
Mda, Dragonu ar fi reușit, cred eu, să facă diferența. E un talent incontestabil, dar și jucător capricios, care a stat o vreme departe de gazon și a pus cateva kilograme in plus, vreo 50. Îl aștept să revină la forma care l-a consacrat și sper sa facă asta cât mai repede.
Aveţi tăria, hâc!, să recunoaşteţi că echipa nu merge?
Echipa începe să meargă. Vom relua antrenamentele săptămânale, trebuie să ne punem la punct la capitolul pregătire fizică. Suntem ca jucătorii lui Șumudică, de la FC Ploiești, care au făcut doar ture de teren în iarnă, iar acum înoată pe teren. Incă ne căutăm, ca așezare, ca echipă. Bine, dacă ne mai căutăm mult s-ar putea să ne găsim la retrogradare.
De ce credeţi că singura noastră schemă (n.m. aia de la corner, coach!) nu funcţionează?
Pentru că nu ascultați, dracului, nimic! Ce să funcționeze dacă toată lumea are idei, toată lumea vrea să dea gol, fiecare joacă pentru impresari, nu pentru echipă? Mă scuzați, m-a luat un pic valul. Schema de la corner e foarte riscanta pentru că ne duce pe toți în careul advers, iar orice contraatac devine pericol. Deci, e vorba de prudență. Dar ne-a ieșit de două ori bine, ideea e să dăm și gol. Poate unii nu au înțeles că așa trebuie să se termine schema asta.
Să ne aşteptăm la ceva schimbări pentru meciul cu Copacabana?
Da, vor fi schimbări în fiecare etapă. Toate echipele s-au întărit, iar cei de la Copacabana nu mai sunt nici ei in formula în care i-am intâlnit în seria de calificare. Va fi greu si cu ei, dar nu la fel de greu ca in cele două meciuri de până acum. I-am studiat duminică si am găsit deja armele cu care pot fi bătuți.
Săptămâna trecută am ratat şi antrenamentul şi berea de după partidă. Vă simţiţi vinovat?
Da, a fost o situație specială, mai mulți titulari au fost nevoiți să ajungă acasă pentru a nu primi a doua zi o cerere de divorț, dar mă declar bucuros că jucătorilor le arde de fotbal, nu de bere. Voi da berea după antrenamentul de săptămâna asta.
Ce aveţi să le transmiteţi celor care s-au grăbit să vă conteste? Dar echipei care, iată!, vă este alături şi la bine şi la greu?
Nu m-a contestat nimeni! E vorba doar de insunuările și invențiile dumneavoastră. Vă doriți doar să destabilizați atmosfera fantastică creată în jurul echipei. Băieții știu că numai împreună și dorindu-ne mai mult victoria putem reuși. Trebuie să facem bine, cum ar spune bunul meu prieten Gică Hagi. Pe de altă parte, viața de antrenor e grea, ești mereu cu valiza făcută.
marți, 31 martie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu