Ne-am remizat singuri!

Vineri seară, înainte de gluma aia de derbi Steaua-Dinamo şi etapa de Texas Hold'em, adică pe la 7 şi ceva, am disputat restanţa cu Copacabana. Un joc pe care trebuia să-l câştigăm, concluzie de la care am plecat chiar din momentul intrării relaxate pe teren. Promisiunea-ameninţare făcută de Ţapu, "O să fac un meci mare!", ni s-a părut suficientă pentru o victorie la cel puţin trei goluri. Ce avea să se întâmple în prima repriză nu doream, vorb-aia, nici dinamoviştilor în meciul cu Steaua, dar le urăm din suflet doar viitorilor noştri adversari.
Pe fondul unui joc de nerecunoscut, a nerespectării singurei sarcini de joc ("Să dăm goluri şi să nu primim!"), fără pic de ghinion şi doar ciupiţi de arbitri, ne venea să intrăm la cabine de ruşine la pauză, când Copacabana conducea cu un 3-0 care l-a scutit pe nea Hala de orice comentariu. Singurele scuze ale echipei erau că, la 0-0, Dragonu a ratat incredibil din doi metri şi că, la 0-2, de când i-a intrat lui Ţapa soarele-n ochi şi până a ieşit, s-a făcut 0-3. Asta ca să vedeţi că până şi la scuze eram penibili!
Normal, Pătraru-antrenorul a făcut mutarea clasică şi l-a băgat pe Pătraru-jucătorul. O decizie excelentă pentru echipă, dar cu urmări dintre cele mai grave pentru atacant, care nu s-a mulţumit să rupă doar plasa aşa că şi-a rupt ce-i mai rămăsese din meniscul drept şi ligamentele odată încrucişate.
Reveniţi oarecum în joc, i-am asediat pe Adriano, Robinho şi compania (nu râdeţi, aşa scria pe tricouri!). Cu Soldatu în apărare, Puşi hotărât să-i lase lui Dragonu cele mai uşoare mingi de băgat în aţe şi masivul Sorinel trecut vârf împins, am punctat prin căpitan, cu şapte minute înainte de final. Revenirea a fost desăvârşită de Puşi care a făcut pentru altPHel ce-a reuşit Iniesta pentru Barcelona, la Londra. Adică, un gol de povestit nepoţilor. Un şut de inclus în categoria armelor letale, pentru care ar trebui făcută o evaluare psihologică şi eliberat permis de port-goluri-decisive. O torpilă expediată din unghi şi din întoarcere, dar fără loc de întors pentru portarul advers. Să vă mai zic că bomba a fost detonată în chiar ultimul minut? Normal, după ce scorul a fost pecetluit, punctul adăugat în clasament şi ruşinea spălată, nu ne rămâne decât să-l întrebăm pe omul responsabil de acum încolo de făcutul diferenţei pe teren: Puşi, tu ştii că avem cardiaci în echipă?